Să construim în siguranţă cu lucrători protejaţi!
 

 

Sectorul CONSTRUCȚII este un sector cu nivel ridicat de risc în care lucrătorii sunt expuşi unei palete largi de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire: riscuri mecanice, electrice, fizice, chimice, biologice, ergonomice, psihosociale.

​

Potrivit mediei înregistrate în toate sectoarele de activitate din Uniunea Europeană, unul din 20.000 de lucrători moare în timpul lucrului. Conform statisticilor, în construcţii riscul de accidentare este de trei ori mai mare decât media înregistrată în celelalte sectoare de activitate! 

​

De aceea, prevederile legale au ca scop diminuarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire cauzate de munca pe şantierele de construcţii. Legislaţia naţională şi europeană cu privire la şantierele de construcţii temporare sau mobile prevede cerinţele minime de securitate şi sănătate în acest domeniu.
 

​

▶ Cum se produc accidentele?

​

În sectorul construcţiilor, accidentele sunt foarte frecvente dar o mare parte dintre ele pot fi evitate. În cadrul acestui sector accidentele mortale cele mai frecvente sunt cauzate prin cădere de la înălţime. Lucrătorii trebuie să lucreze în locuri de muncă sigure, la care pot să ajungă în condiţii de securitate, fără risc de cădere. Dacă nu aţi redus la minim riscul de cădere de la înălţime, înseamnă că nu aţi efectuat o evaluare a riscurilor corespunzătoare. 

Lucrul la înălţime prezintă şi un alt risc – căderea de obiecte. În primul rând trebuie luate măsuri de prevenire a accidentării din cauza căderii de obiecte, scule sau materiale cu care se lucrează la înălţime, iar lucrătorii de pe şantier trebuie să fie protejaţi prin purtarea căştii de protecţie.

Materialele şi echipamentele utilizate deseori pe şantier pot cauza riscuri suplimentare. Numeroase decese au fost provocate prin strivire de către vehicule, sarcini mobile neasigurate corespunzător sau diferite echipamente. Şantierul de construcţii este un loc cu risc de răsturnare a vehiculelor şi accidentare gravă a conducătorilor acestora. Lucrările de excavaţii prezintă, de asemenea, riscuri, dacă nu sunt luate măsuri corespunzătoare de prevenire.  
 

​

▶ Ce sunt "şantierele temporare sau mobile"? 

Un şantier temporar sau mobil de construcţii este orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă, ca de exemplu: 

​

● Excavaţii ● Terasamente ● Construcţii ● Montarea şi demontarea elementelor prefabricate ● Amenajări sau instalaţii ● Transformări ● Renovări ● Reparaţii ● Dărâmări ● Demolări ● Întreţinere ● Lucrări de zugrăveli şi curăţare;

 

​

▶ Cine are un rol important în asigurarea securităţii şi sănătăţii pe şantierele de construcţii?
 
Beneficiarul (investitorul): persoana pentru care se execută lucrarea şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia;

​

Managerul de proiect: persoana fizică/juridică autorizată şi desemnată de către beneficiar, însărcinată cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de calitate, costuri şi termene stabilite;

​

Antreprenorul (constructor, contractant, ofertant): persoana fizică/juridică competentă care execută lucrări de construcţii-montaj, în baza unui proiect, la comanda beneficiarului;

​

Coordonatorul in materie de securitate si sanatate.
 

​

▶ Care sunt principalele pericole şi riscuri într-un şantier de construcţii?

Sarcinile şi activităţile ce trebuie îndeplinite într-un şantier de construcţii sunt numeroase şi pot implica diferite pericole şi riscuri, cum ar fi:

● căderea de la înălţime; ● lovirea de către un obiect în cădere; ● îngroparea în timpul activităţilor de excavare; ● implicarea într-un accident de utilaj; ● afecţiuni musculo-scheletice ca urmare a manipulării manuale a materialelor grele; ● electrocutarea directă sau indirectă; ● pierderea auzului cauzată de zgomot puternic; ● contactul cu substanţe periculoase (ciment, adezivi etc.); ● inhalarea de fibre de azbest.


▶ Care sunt cerinţele minime de securitate şi sănătate ce trebuie respectate? 

Principalele măsuri menite să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor pe şantierele de construcţii sunt: 

● Protejarea lucrătorilor împotriva căderii de la înălţime, respectiv împotriva căderii de obiecte. Pentru un acces sigur, scările şi schelele trebuie să fie proiectate şi verificate periodic de persoane competente.
● Fixarea materialelor şi echipamentelor într-un mod adecvat şi sigur. 
● Proiectarea şi utilizarea instalaţiilor electrice astfel încât să nu existe pericol de incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie să fie protejaţi corespunzător împotriva riscului de electrocutare prin atingere directă sau indirectă. 
● Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să fie permanent libere şi să aibă acces cât mai direct la o zonă sigură. 
● Lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la niveluri de zgomot dăunătoare sau la alţi agenţi nocivi (de ex. gaze, vapori, praf). 
● În timpul orelor de lucru, lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la temperaturi extreme. 
● Trebuie să fie asigurate condiţiile pentru acordarea primului ajutor în orice moment. 
● Femeile gravide şi mamele care alăptează trebuie să se poată odihni în condiţii adecvate. 
● Intrările şi perimetrul şantierului trebuie să fie semnalizate astfel încât să fie vizibile şi identificabile în mod clar. 

▶ Care sunt principalele boli profesionale şi boli legate de profesie specifice lucrărilor executate în construcţii?

● afecţiuni musculoscheletice (AMS) ale spatelui şi/sau membrelor superioare;
● tromboflebită de efort a membrului superior;
● intoxicaţii acute, subacute, cronice;
● azbestoză, cancere, afecţiuni pulmonare benigne;
● pneumoconioze, boli pulmonare obstructive cronice (BPOC);
● conjunctivite, cheratite;
● dermatoze, eczeme;
● alergii cutanate sau respiratorii;
● hipoacuzie, surditate;
● boală de vibraţii;
● hipotermie, degerături;
● şoc caloric, colaps caloric, crampe calorice;

AMS sunt cele mai obişnuite forme de îmbolnăvire din sectorul construcţii. Se estimează că tulburările musculoscheletice afectează 30% din forţa de muncă din acest sector. Cercetări recente au arătat că afecţiunile musculoscheletice au o prevalenţă mai mare în unele domenii din construcţii sau grupe profesionale cum ar fi zidari, tencuitori şi dulgheri. 

AMS-urile sunt afecţiuni de etiologie multifactorială în care desfăşurarea unei activităţi şi mediul de muncă sunt doi factori semnificativi dintr-o serie de factori care pot contribui la apariţia şi dezvoltarea lor. Există o mare varietate de AMS legate de profesie, de la afecţiuni ale spatelui cauzate de manipularea manuală a maselor grele, până la afecţiuni ale membrelor superioare cauzate, în principal, de activitatea repetitivă.